AVIZ

referitor la propunerea legislativă privind instituirea zilei de

 31 mai ca „Ziua națională a conștientizării riscurilor

asociate consumului de droguri”

Analizând propunerea legislativă  privind instituirea zilei de 31 mai ca „Ziua națională a conștientizării riscurilor asociate consumului de droguri” (b283/31.05.2024), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/2764/03.06.2024 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D584/04.06.2024,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 31 mai ca „Ziua națională a conștientizării riscurilor asociate consumului de droguri”.

2. Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4. Pentru respectarea prevederilor art. 42 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după titlu se va insera formula introductivă, în următoarea redactare:

„Parlamentul României adoptă prezenta lege.”.

5. La art. 1, sintagma „Ziua națională a conștientizării riscurilor asociate consumului ilicit de droguri” se va scrie între ghilimele.        Observația este valabilă pentru întregul proiect.

6. Din punct de vedere al exigențelor de tehnică legislativă, semnalăm că, potrivit art. 6 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile, care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă”.

Or, la art. 3 alin. (1) - (3), formulări precum: „Autoritățile administrației publice centrale şi locale, serviciile publice deconcentrate, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. 11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, cu atribuții în domeniile sănătății, educației, asistenței sociale şi culturii, precum şi instituțiile de învățământ superior” pot acorda sprijin material, financiar și logistic,  „Autorităţile şi instituțiile prevăzute Ia alin. (1)” pot organiza manifestări culturale, „Instituțiile de învățământ, unitățile medicale, centrele comunitare şi instituțiile cu atribuții în domeniile sănătății, educației, asistenței sociale şi culturii” pot acorda asistență de specialitate, nu au caracter imperativ, nu instituie obligații în sarcina autorităților administrației publice centrale sau locale sau a altor subiecți de drept, ci sunt redactate sub forma unor recomandări, rămânând la aprecierea entităților anterior menționate în ce măsură vor pune în aplicare dispozițiile preconizate.

Astfel, nu sunt respectate dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, „prin modul de exprimare, actul normativ trebuie să asigure dispozițiilor sale un caracter obligatoriu”.

Caracterul declarativ al propunerii legislative, prin care nu se constituie, în mod efectiv, drepturi și obligații, este de natură să determine ambiguități cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce.

Or, de esența unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuși caracterul normativ al acesteia, iar nu unul declarativ, lipsit de efecte juridice.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr. 709/01.07.2024